Această carte are o grămadă de probleme și o singură calitate, faptul că se citește cu ușurință, scriitura fiind una naturală, fără fasoane (ceea ce eu apreciez). Nu are nici o legătură cu ”Războiul Etern” nici ca poveste/lume, nici la calitate sau la impact, alegerea titlului fiind evident motivată doar de scopul ”cash grab”. Probleme:
- nu e o carte, ci practic 2: la jumătate Halderman se plictisește și deraiază pe cu totul altă poveste;
- nu e un military scifi decât vag, la început, și acela prost realizat;
- e lungită, plicitisitoare și dezlânată;
- e lipsită de originalitate, fiind o compilație de șabloane și idei destul de cunoscute (roboți de luptă conduși de la distanță, războaie asimetrice Nord-Sud, experiment științific ce poate distruge lumea etc);
- trecerea constantă de la pers I la III cu referire la același personaj este obositoare și absolut inutilă, nu i-am înțeles scopul;
- lumea e subdezvoltată ca descriere, nu e prea clar de ce se întâmplă ce se întâmplă, ”noroc” de faptul că oricum nu m-a păsat;
- personajele nu sunt bine construite și majoritatea celor secundare apar și dispar fără noimă și fără a fi dezvoltate;
- ca și în Războiul Etern, Halderman are o problemă cu excesul obsesiv de referințe la sex; cartea curge cam așa: ceva, ceva, SEX!, ceva, SEX, SEX!, ceva, ceva, SEX! etc; obositor și inutil;
- efectiv nu mi-a păsat de soarta nici unui personaj, nu am avut nici o emoție când s-au aflat în pericol.
Și altele. Pare scrisă în scârbă și fără chef, doar pentru vreun deadline, iar aici Halderman nu mai are nimic de transmis sufletește, spre deosebire de Războiul Etern.
Per total, un eșec; recomand evitarea. Are două stele doar fiindcă există destule SF-uri și mai proaste...
( )

O mais interessante dos bons livros com temática de guerra de Haldeman, "paz eterna" faz jus a seu título sem ser brega. Nos enreda, com bons personagens realistas e um conhecimento de causa do funcionamento militar, de uma guerra mesquinha e desigual, a um cenário em que a humanização cientificamente conduzida entra em embate com o sonho religioso dos fins últimos e recomeços, com seu habitual apego ao que é demasiado humano, mas não humanizado.

Ganhador do prêmio Hugo por novela, 1998. ( )

With the Advent of nanoforges, machines that 3D print many of human's necessities, humankind doesn't have to work anymore, and universal welfare is a reality. The big nanoforge in the sky is the ultimate machine until a physicist and team find out its universe-shaking truth, and must stop it.

Like a couple of other reviewers, I observed that Haldeman's story had amazing ideas, but fell short of his other books. I couldn't really relate to Some of The characters in the book. For one thing, the protagonist and his lover didn't really click with me. She was always whining about not being able to"jack" with him. I still enjoy Haldeman's writing above the average of SciFi authors I've read. ( )

Compelling just by the ideas explored, but the real Deus ex machina was maybe a step too far - perhaps the next book sorts it all out... ( )

Would have been a better follow-up than 'Forever Free'. Suffers from scale issues ('we must solve a problem impacting the world' contrasted against 'by putting brain ports in people') where it's hard to focus on the characters being important enough to really have the impact that results. Similar issue to Malka Older's novels. ( )